Ce județe au pierdut bătălia economică în raport cu celelalte în ultimii 20 de ani

   România a avut anul trecut un PIB echivalent în dolari de aproape șase ori mai mare decât cel din anul 1998. PIB-ul pe cap de locuitor din 2018 (12,63 mii $) e de aproape șapte ori mai mare decât cel de acum anul 1998 (1,85 mii $).

   În medie, economia din prezent arată mult mai bine decât acum două decenii, dar la nivel de județe evoluția economiilor locale a avut mai multe viteze. Dacă în capitală, PIB-ul pe cap de locuitor estimat în dolari pentru anul trecut era de 10 ori mai mare decât cel din 1998, în județul Covasna era de doar 4,3 ori mai mare (vezi tabelul din imaginea 2). Doar capitala și alte șase județe au înregistrat o creștere mai mare a PIB-ului pe cap de locuitor decât media națională (6,8 ori). Asta înseamnă că, în ultimii douăzeci de ani, am asistat la o polarizare accentuată a economiilor județelor.

   Cum arată topul județelor după PIB din 2018 față de cel din 1998?

   Capitala a avut anul trecut cea mai mare pondere în PIB-ul național (24,59% - vezi tabelul din imaginea 1), potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză. În ultimii douăzeci de ani ponderea deținută în economia națională de capitală a crescut semnificativ, de la 16,08% în 1998 la 24,59% în 2018. 

   Am mai precizat de câteva ori, dar o s-o mai fac odată, în PIB-ul unui județ sau al capitalei intră doar ceea ce se produce local. Asta înseamnă că o firmă cu sediul în București și fabrici sau puncte de lucru în mai multe județe va puncta la PIB-ul din capitală cu valoarea adăugată din activitatea de management desfășurată în sediul central, iar în PIB-ul județelor unde are fabrici va puncta cu valoarea adăugată din acele fabrici. 
   Deci PIB-ul capitalei nu e mare pentru că în calcul intră activitatea toată a firmelor cu sediul aici, ci pentru că peste un milion de salariați, cât are capitala (20% din totalul salariaților), chiar produc și ei ceva pe plan local.

   După capitală, care e cel mai mare câștigător al concentrării economiei din ultimile două decenii, urmează județul Ilfov, PIB-ul total din acest județ crescând de la de la o pondere în economia națională de 1,53% în 1998, la 2,69% în 2018.
   Timișul e al treilea beneficiar de pe urma procesului de concentrare economică petrecut în ultimele două decenii, ponderea acestuia în economia națională crescând de la 3,82% la 4,79% (vezi tabelul din imaginea 1).
   Creșteri ale ponderilor deținute în PIB-ul național în ultimii douăzeci de ani au mai înregistrat județele Cluj, Sibiu, Alba, Prahova, Giurgiu și Constanța.

   Cele mai mari scăderi ale ponderilor deținute în economia națională din ultimii douăzeci de ani le-au înregistrat județele Olt (o reducere a ponderii de 31,2%), Teleorman (33,5%), Covasna (36,4%), Galați (41,2%) și Mehedinți (43,5%). Reducerea ponderilor a survenit de pe urma avansului mai mic al productivității. Totuși, la nivel de productivitate pe cap de locuitor regăsim doar o parte din aceste județe. 

   Ce județe au sărăcit cel mai mult în ultimii douăzeci de ani în raport cu celelalte?

   Ca să aflăm ce județe au sărăcit cel mai mult din 1998 încoace, trebuie să analizăm și scăderea de PIB pe cap de locuitor în raport cu media națională. 

   La nivel național, PIB-ul pe cap de locuitor calculat în dolari a crescut între 1998 și 2018 de 6,8 ori (de la 1.853 $ la 12.633 $ - vezi tabelul din imaginea 2).
   Cele mai mari avansuri ale productivităţii medii pe locuitor din ultimii 20 de ani s-au înregistrat în București (creștere de 10,1 ori), Alba (8,4 ori), Sibiu (7,7 ori), Prahova (7,7 ori), Cluj (7,3 ori), Timiș (7,2 ori) și Dolj (7 ori). Acestea sunt județele ce au înregistrat creșteri ale PIB-ului pe cap de locuitor peste media națională (6,8 ori).

   Cele mai mici avansuri ale productivitații medii pe locuitor s-au înregistrat în Harghita (5 ori), Vrancea (4,9 ori), Mehedinți (4,4 ori), Galați (4,4 ori) și Covasna (4,3 ori).  Observăm că județele Galați, Mehedinți și Covasna „punctează” atât în topul celor mai mari scăderi ale ponderii județelor în economia națională, cât și în cele mai mici avansuri ale productivității medii pe locuitor. Așadar, putem spune că aceste județe au sărăcit cel mai mult în ultimii douăzeci de ani în raport cu celelalte județe. 
   Ardealul, Moldova și Țara Românească au câte un reprezentant în topul sărăcirii județelor. Nu același lucru putem afirma despre topul îmbogățirii județelor, unde Moldova nu are niciun reprezentant.