Cum stau regiunile României în topurile celor mai bogate și celor mai sărace regiuni din UE

   Eurostatul a dat publicității datele privind PIB-ul regional aferent anului 2017. Cele pentru anul trecut vor fi publicate la jumătatea anului viitor. Prin regiuni, se înțelege nivelul administrativ NUTS 2 aferent anului 2016.

   La noi, acest nivel administrativ a rămas același ca și cel din 2013 și presupune opt regiuni de dezvoltare, acestea fiind: Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, București-Ilfov, Sud-Vest Oltenia și Vest. 

   Conform datelor Eurostat, România a atins în 2017 un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor de 9,6 mii euro. Ținând cont de paritatea de cumpărare standard din UE, acest nivel al PIB-ului pe cap de locuitor e echivalent cu 18,8 mii euro pps, ceea ce corespunde unei ponderi de 63% din media UE (în 2018 nivelul a urcat le 64% din media UE). 

   Când comparăm nivelurile de productivitate din diferite state, cel mai relevant indicator e PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard, pentru că anulează diferențele de prețuri dintre state. Deci, România, cu un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor în anul 2017 echivalent cu 63% din media UE, se situa doar înaintea Bulgariei (49%) și a Croației (62% - accesează raportul Eurostat pentru anul 2017 aici).

   La nivel de regiuni, cea mai bogată regiune a noastră, București-Ilfov, a atins în 2017 un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor echivalent cu 144% din media UE (22 mii euro curenți, 43,2 mii euro pps). Acest nivel situează regiunea capitalei noastre peste regiunea Budapestei (139% din media UE), a Sofiei (79%), dar sub regiunea Varșoviei (152% din media UE). Totuși, București-Ilfov nu intră între primele 20 cele mai bogate regiuni ale UE din 2017. 

   Cele mai bogate regiuni, conform datelor raportului erau Inner London-West (626 din media UE), Luxemburg (253%), Sudul Irlandei (220%), Hamburg (202%) și Bruxelles (196% - accesează aici raportul din 2017).

   În anul 2016, regiunea București-Ilfov depășea regiunea capitalei Poloniei (109% din media UE - vezi aici raportul Eurostat din 2016), dar regiunea ce cuprindea Varșovia era mai extinsă fiind specifică raportării administrative de nivel 2 (NUTS 2) din anul 2013. Aceleași lucru era valabil și pentru regiunea capitalei Ungariei, care cuprindea conform clasificării din 2013 și regiunea Pesta. În 2017, conform noii clasificări din 2016, Budapesta e tratată separat de Pesta și, din acest motiv, PIB-ul pe cap de locuitor din 2017 a sărit la 139% din media UE, față de anul 2016, când era situat la nivelul de 102% (vezi aici raportul din 2016).

   Față de restul regiunilor capitalelor comunitare, PIB-ul pe locuitor la paritatea de cumpărare standard din UE  din București-Ilfov (144% din media UE) e peste cel din regiunile capitalelor Madrid(124%), Berlin (118%), Roma (111%), Lisabona (100%), Atena (92%  - vezi aici raportul din 2017).

   Dacă ar fi să tratăm Bucureștiul singur, fără Ilfov, atunci PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare din capitală ar fi echivalent cu 163% din media UE, conform nivelului estimat pentru anul 2017.

   În afara capitalei, cea mai bogată regiune de la noi, conform PIB-ului pe locuitor la paritate din anul 2017, e regiunea Vest (10,2 mii euro curenți, 20 mii euro pps, 67% din media UE), fiind singura regiune din țara noastră, în afară de regiunea capitalei, care mai depășește media națională a PIB-ului pe locuitor la paritatea standard de cumpărare (63% din media UE). 

   Restul regiunilor de dezvoltare, Centru (60%), Nord-Vest (56%), Sud-Est (53%), Sud-Muntenia (50%), Sud-Vest Oltenia (45%) și Nord - Est (39% - accesează aici raportul din 2017), sunt sub media națională. Asta ne arată că există o mare diferență de productivitate între regiunea capitalei și restul regiunilor, iar media națională e mult trasă în sus de capitală.

   România avea în 2017 două regiuni în top 20 al celor mai sărace regiuni comunitare, acestea fiind Nord-Est (39% din media UE) și Sud-Vest Oltenia (45%). Stăm mai bine decât în anul 2016, când aveam trei regiuni (accesează raportul din 2016 aici), dar și față de anul 2015, când aveam 4 regiuni (accesează datele din 2015 aici).

   Față de noi, în 2017, vecinii bulgari aveau 5 regiuni în top 20 al celor mai sărace regiuni din UE, vecinii unguri aveau patru regiuni, grecii aveau tot patru regiuni, polonezii aveau trei regiuni, iar francezii două (vezi aici datele din 2017).

   Datele Eurostat ne arată că, în anul 2017, timid am depășit penultimul loc din UE în materie de productivitate, cedând acest loc Croației, dar față de alte state comunitare, avem o mare problemă în materie de discrepanțe regionale. Tot o problemă o reprezintă și faptul că greutatea regiunii capitalei în PIB-ul național face ca doar o singură regiune în afara capitalei să depășească media națională de productivitate pe locuitor.