Cum s-a situat economic România față de celelalte state europene de la Carol I până anul trecut

   O bună parte din istoria modernă a României, economiile aferente perioadelor Principatelor Unite, Vechiului Regat, a României Mari și a României în granițele actuale au avut un grad de dezvoltare sub cel din statele vecine, iar despre statele occidentale nici nu mai vorbim.
   

   Bulgaria e etalonul prostului clasei văzut din perspectiva noastră. Ceea ce puțină lume știe e faptul că, o bună parte din istoria noastră modernă, noi ne-am situat sub această țară în privința PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare (vezi tabelul din imagine). Față de Ungaria ne-am situat și ne situăm mai prost în materie de productivitate medie pe locuitor încă de la înfăptuirea acestui stat în granițele actuale, adică după Primul Război Mondial.

   Studiul „Gross Domestic Product - National Income of Romania 1862 - 2010. Secular statistical series and methodological foundations”, realizat de cercetătorii Victor Axenciuc și George Georgescu, ne oferă date relevante despre evoluția PIB-ului pe cap de locuitor din România comparativ cu cel înregistrat în alte state europene din 1870, adică la patru ani de la venitrea la putere a lui Carol I pe tronul Principatelor Unite, și până în 2010 (seria continuă până în 2018, datele acestui an fiind preluate din statistica Eurostat). Datele pentru anul trecut privind PIB-ul în prețuri curente sau la paritatea de cumpărare nu sunt încă publicate de Eurostat. Important e faptul că datele studiului cuprind PIB-ul la paritatea de cumpărare, fapt de ce dă dimensiunea reală a productivității în comparație cu celelalte state.

   Economiile Principatelor Unite, Regatului României, României Mari și României în granițele actuale au fost codașele Europei în privința productivității.

   Seria de date din studiul sus-amintit începe din anul 1870. În acel an, PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești era de 2,1 ori mai mic decât cel înregistrat în Franța, de 2 ori mai mic decât cel din Germania, de 2,4 ori mai mic decât cel din Olanda și de 1,5 ori mai mic decât cel din Italia. Dintre statele estice, doar în cazul Bulgariei avem date, iar PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare de la vecinii de la sud de Dunăre era mai mare cu 5% decât cel înregistrat la noi (vezi tabelul din imagine).

   Și 20 de ani mai târziu, când vorbim deja de Regatul României, PIB-ul pe locuitor de la noi era tot sub cel din Bulgaria.

   Abia în 1910, Regatul României a reușit să depășească Bulgaria în materie de PIB pe cap de locuitor, productivitatea medie de la noi fiind mai mare cu 12% decât cea a vecinilor, dar față de Germania și Franța, ecartul de productivitate se mărise raportat la anul 1870 în defavoarea noastră. Față de Italia și Olanda am recuperat din decalajele ce ne separau.

   Din 1925, avem date și din Ungaria, Cehoslovacia și Polonia. Cehoslovacia și Ungaria aveau un PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare cu 59%, respectiv 16% mai mare decât cel înregistrat în România Mare. Totuși, ne situam peste Bulgaria și Polonia, PIB-ul de la noi fiind mai mare cu 4%, respectiv 12% decât în cele două state estice. Polonia era în anul 1925 una din cele mai sărace țări estice.

  

   La finalul perioadei interbelice, în 1938, România Mare luase locul Poloniei, toate statele incluse în analiză câștigând teren față de noi în materie de PIB pe cap de locuitor (vezi tabelul din imagine).

   Evoluția economiei noastre din perioada interbelică a fost mult mai slabă decât a statelor estice și a celor vestice incluse în analiză.

   La începuturile regimului comunist, în 1950, România pierduse mai mult teren față de statele incluse în comparație, cu excepția Germaniei (reprezentată doar de partea RFG). PIB-ul pe cap de locuitor de la vecinii bulgari era cu 33% mai mare decât al nostru, iar cel al vecinilor unguri era cu 76% mai mare (vezi tabelul din imagine).

   La căderea regimului comunist, în 1989, PIB-ul pe cap de locuitor din România era cu 44% sub cel din Ungaria și cu 22% sub cel din Bulgaria. Polonia era sub noi, cu un PIB mai mic cu 4% decât al nostru. Comparativ cu anul 1950, România a recuperat teren față de Germania, Franța și Olanda, dar a pierdut față de Italia.

   La sfârșitul tranziției, în anul 2000, România era din nou peste Bulgaria în privința PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare, vecinii de la sud fiind cu 5% mai slabi decât noi în materie de productivitate medie. Față de Polonia și Ungaria, România pierduse teren serios, și la fel era situația și față de cele patru state vestice.

   În 2018, ne-am situat la cea mai mică diferență de productivitate la paritatea de cumpărare față de vecinii unguri din 1925 încoace, ei fiind cu doar 9% peste noi, și la cea mai mare diferență față de vecinii bulgari din 1870 încoace, ei având un PIB pe cap de locuitor mai mic cu 22% decât noi. Am recuperat teren mult în materie de productivitate față de Olanda, Germania și Franța, situându-ne la cel mai mic ecart din 1870 încoace. Față de Italia suntem la aproape același ecart ca în 1925, iar față de Polonia suntem la cel mai scăzut nivel din 2000 încoace (vezi tabelul din imagine).

   Comparativ cu țările luate în analiză, cea mai mare reducere a ecartelor de productivitate în favoarea noastră s-a înregistrat din anul 2000 încoace. Asta ne arată că doar în interiorul structurilor euro-atlantice suntem capabili cu adevărat să reducem din decalajele de productivitate. O reducere importantă a decalajelor de productivitate s-a înregistrat și în perioada comunistă, dar și atunci făceam parte dintr-un sistem de relații economice (CAER). România poate reduce din decalajele de dezvoltare doar ca parte a unui sistem de relații economice bine conturate, în absența acestuia, istoria economică ne arată că suntem incapabili să recuperăm din terenul pierdut.