Postări
Datele mai multor studii realizate în ultimul deceniu ne oferă imaginea productivității la nivel de provincii ale Imperiului Austro-Ungar, Imperiului Rus și a vecinilor bugari în preajma Primului Război Mondial, mai exact în anul 1910 (vezi sursa datelor din imagine).
Câteva precizări metodologice
Din studiul „South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II”, realizat de băncile naționale din Austria, Bulgaria, România, Grecia, în colaborare cu băncile naționale din Turcia, Albania și Serbia, am putut afla cât era PIB-ul pe cap de locuitor, calculat în lire sterline la cursul mediu din 1910, din România (Vechiul Regat), Bulgaria și Austro-Ungaria, precum și în partea austriacă și ungară a imperiului.
Din studiul „Regional Income Dispersion and Market Potential in the Late Nineteenth Century Hapsburg Empire”, realizat de Max Stephan Schulze, am putut afla cât era PIB-ul în provinciile din Imperiul Austro-Ungar în anul 1910 și, combinând datele cu cele din studiul realizat de bănci, am aflat cât era PIB-ul pe cap de locuitor calculat în lire sterline din provinciile Austro-Ungariei.
Din studiul „Economic Development of the late Russian Empire in Regional Perspective”, realizat de Andrei Markevich, am putut calcula, folosind paritatea în aur a noii ruble rusești din 1897 cu leul românesc, PIB-ul pe cap de locuitor din Imperiul Rus și din provincia Basarabia. Pe baza parității, am echivat PIB-ul pe cap de locuitor în lire sterline la nivelul anului 1897. Folosind raportul dintre PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat și cel din Imperiul Rus și Basarabia, am estimat valoarea PIB-ului pe cap de locuitor din anul 1910. Trebuie spus că PIB-ul Imperiului Țarist din 1910 era aproximativ la aceeași valoare cu cel din 1897, economia abia revenindu-și după scăderea înregistrată în timpul războiul ruso-japonez din 1904 - 1905.
Am ales exprimarea PIB-ului pe cap de locuitor în lire sterline (£) pentru că datele privind cursul de schimb sunt disponibile pentru toate statele luate în discuție. Cursul de schimb leu/liră sterlină din 1910 era de 25,3 la 1.
M-am oprit la anul 1910 pentru că acesta este ultimul an din care dispunem de date referitoare la PIB-ul provinciilor din imperiul Austro-Ungar.
Care era diferența de PIB pe cap de locuitor dintre România (Vechiul Regat), Bulgaria, Austro-Ungaria și Imperiul Țarist în 1910?
Câteva precizări metodologice
Din studiul „South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II”, realizat de băncile naționale din Austria, Bulgaria, România, Grecia, în colaborare cu băncile naționale din Turcia, Albania și Serbia, am putut afla cât era PIB-ul pe cap de locuitor, calculat în lire sterline la cursul mediu din 1910, din România (Vechiul Regat), Bulgaria și Austro-Ungaria, precum și în partea austriacă și ungară a imperiului.
Din studiul „Regional Income Dispersion and Market Potential in the Late Nineteenth Century Hapsburg Empire”, realizat de Max Stephan Schulze, am putut afla cât era PIB-ul în provinciile din Imperiul Austro-Ungar în anul 1910 și, combinând datele cu cele din studiul realizat de bănci, am aflat cât era PIB-ul pe cap de locuitor calculat în lire sterline din provinciile Austro-Ungariei.
Din studiul „Economic Development of the late Russian Empire in Regional Perspective”, realizat de Andrei Markevich, am putut calcula, folosind paritatea în aur a noii ruble rusești din 1897 cu leul românesc, PIB-ul pe cap de locuitor din Imperiul Rus și din provincia Basarabia. Pe baza parității, am echivat PIB-ul pe cap de locuitor în lire sterline la nivelul anului 1897. Folosind raportul dintre PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat și cel din Imperiul Rus și Basarabia, am estimat valoarea PIB-ului pe cap de locuitor din anul 1910. Trebuie spus că PIB-ul Imperiului Țarist din 1910 era aproximativ la aceeași valoare cu cel din 1897, economia abia revenindu-și după scăderea înregistrată în timpul războiul ruso-japonez din 1904 - 1905.
Am ales exprimarea PIB-ului pe cap de locuitor în lire sterline (£) pentru că datele privind cursul de schimb sunt disponibile pentru toate statele luate în discuție. Cursul de schimb leu/liră sterlină din 1910 era de 25,3 la 1.
M-am oprit la anul 1910 pentru că acesta este ultimul an din care dispunem de date referitoare la PIB-ul provinciilor din imperiul Austro-Ungar.
Care era diferența de PIB pe cap de locuitor dintre România (Vechiul Regat), Bulgaria, Austro-Ungaria și Imperiul Țarist în 1910?
PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat, calculat în lire sterline la cursul de schimb din 1910, se apropia de media provinciilor din partea ungară a Austro-Ungariei (18,5 £ față de 19,2 £) și era cu 35% sub media părții austriece din imperiu (18,5 £ față de 25 £ - vezi harta din imagine). PIB-l pe cap de locuitor din Austro-Ungaria atingea în 1910 echivalentul a 22,5 £ (cu 22% mai mare decât cel din Vechiul Regat).
Partea ungară a imperiului (cifrele de culoare verde), deși era mai săracă decât cea austriacă (cifrele de culoare roșie), PIB pe locuitor diind de 19,2 £ față de 25 £, era mult mai echilibrată în privința diferențelor de PIB pe locuitor (vezi harta din imagine).
Partea ungară a imperiului (cifrele de culoare verde), deși era mai săracă decât cea austriacă (cifrele de culoare roșie), PIB pe locuitor diind de 19,2 £ față de 25 £, era mult mai echilibrată în privința diferențelor de PIB pe locuitor (vezi harta din imagine).
Față de Imperiul Țarist, PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat era cu 48% mai mare (18,5 £ față 12,5 £).
Față de vecinii bulgari, cu trei ani înainte de a le lua Cadrilaterul, Vechiul Regat avea un PIB pe cap de locuitor cu 37% mai mare (18,5 £ față de 13,5 £ - vazi harta din imagine).
Trebuie spus că valoarea PIB-ului pe cap de locuitor în lire sterline e în prețuri curente, o comparație în prețuri comparabile e greu de făcut pe baza datelor disponibile. Totuși, dat fiind proximitatea provinciilor alipite în 1918, putem aprecia că prețurile din Basarabia, Bucovina, Ardeal și Banat erau apropiate și, prin urmare, PIB-ul pe cap de locuitor în prețuri curente era apropiat de cel în prețuri comparabile.
Cât era PIB-ul pe cap de locuitor în privinciile alipite în 1918?
Împărțirea pe regiuni statistico - economice din Austro-Ungaria diferea în partea austriacă a imperiului față de cea ungară (vezi harta din imagine). Dacă în partea austriacă, regiunile statistico - economice se suprapuneau pe provinciile istorice, în partea ungară, există o împărțire arbitrară, care ținea cont într-o mai mică măsură de provinciile istorice.
Astfel, provincia Transilvaniei nu cuprindea Crișana și Maramureșul, cele două regiuni fiind înglobate în regiunea statistico - economică Malul Stâng al Tisei (Left Bank Tisza - vezi tabelul din imagine).
Banatul românesc era inclus în regiunea statistică Bazinul Mureș - Tisa (Tisza - Maros Basin - vezi tabelul din imagine).
În cazul Bucovinei, granițele istorice erau respectate. Același lucru e valabil și pentru Basarabia.
Datele obținute ne arată că Vechiul Regat avea un PIB pe cap de locuitor mai mare decât toate provinciile alipite în 1918. Cea mai apropiată valoare a PIB-ului pe cap de locuitor se înregistra în Bazinul Mureș-Tisa (17,8 £ față de 18,5 £), regiune din care făcea parte Banatul românesc.
Așadar, Banatul se apropia la 96% din PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat.
După regiunea din care făcea parte Banatul, urma regiunea ce includea Crișana și Maramureșul (Left Bank Tisza - vezi harta din imagine), cu un PIB pe cap de locuitor de 17,2 £ în 1910 (93% din PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat).
Regiunea Transilvaniei avea un PIB pe cap de locuitor de 16,6 £ (90% din valoarea PIB-ului pe locuitor din Vechiul Regat), fiind cea mai săracă dintre regiunile maghiare ce includeau populație românească. În cadrul părții ungare din imperiu, Transilvania era penultima regiune în ceea ce privește valoarea PIB-ului pe cap de locuitor, în urma ei, cu un PIB pe locuitor mai mic, fiind doar regiunea Croația - Slavonia (15,5 £ - vezi harta din imagine).
Bucovina era penultima regiune după PIB-ul pe cap de locuitor din partea austriacă a imperiului (cifrele de culoare roșie), cu un nivel al acestui indicator echivalent cu 72% din PIB-ul pe locuitor din Vechiul Regat (13,3 £ față de 18,5 £), în urma sa fiind doar Dalmația (10,9 £).
Basarabia era cea mai săracă povincie în 1910, iar în anul unirii, situația nu se schimbase semnificativ. Nivelul PIB-ului pe cap de locuitor din această provincie era echivalent cu 61% din PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat (11,3 £ față de 18,5 £ - vezi harta din imagine).
Observăm că provinciile românești din Austro-Ungaria erau în coada topului în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Basarabia era mai apropiată de media PIB-ului pe cap de locuitor din Imperiul Rus, dar și PIB-ul din Imperiul Țarist era cu mult sub cel din Austro-Ungaria (12,5 £ față de 22,5 £).
Ce PIB total ipotetic ar fi avut România Mare în 1910?
În 1910, PIB-ul total al Vechiului Regat era echivalent cu 128,9 milioane de lire sterline. Populația totală a Vechiului Regat era de 6,96 milioane de locuitori.
Cele trei provincii din partea ungară a Austro-Ungariei ce aveau populație românească (Transilvania, Malul Stâng al Tisei și Bazinul Mureș-Tisa) aveau 7,4 milioane de locuitori și un PIB mediu pe cap de locuitor de 17,2 £. Datele populației din regiunile alipite cu țara și recunoscute după Tratatul de la Trianon (Ardeal și Banat în anul 1920) estimează o populație pentru acest teritoriu de 5,21 milioane locuitori. Dacă păstrăm PIB-ul pe locuitor mediu de 17,2 £, rezultă că Banatul și Ardealul (teritoriile de după Trianon) aveau un PIB total de 89,5 milioane lire sterline.
Bucovina, cu o populație de aproape 800 mii de locuitori în 1910, avea un PIB total echivalent cu 10,6 milioane de lire sterline.
Basarabia avea în 1910 o populație de 2,44 milioane de locuitori și un PIB total estimat de 27,6 milioane de lire sterline.
Teritoriul României Mari cuprindea și Cadrilaterul, a cărui populație era în 1910 de aproximativ 285 mii locuitori. În lipsa altor date, acceptăm că PIB-ul pe locuitor din această regiune era ca și media națională a Bulgariei (13,5 £). Rezultă un PIB total esimat al Cadrilaterului în 1910 echivelent cu 3,8 milioane de lire sterline.
Teritoriul României Mari în anul 1910 avea o populație totală de 15,7 milioane de locuitori (6,96 milioane aparțineau de Vechiul Regat), un PIB total echivalent cu 260,5 milioane de lire sterline (128,9 milioane £ era partea Vechiului Regat) și un PIB pe cap de locuitor de 16,6 lire sterline (18,5 £ era media în Vechiul Regat).
Față de vecinii bulgari, cu trei ani înainte de a le lua Cadrilaterul, Vechiul Regat avea un PIB pe cap de locuitor cu 37% mai mare (18,5 £ față de 13,5 £ - vazi harta din imagine).
Trebuie spus că valoarea PIB-ului pe cap de locuitor în lire sterline e în prețuri curente, o comparație în prețuri comparabile e greu de făcut pe baza datelor disponibile. Totuși, dat fiind proximitatea provinciilor alipite în 1918, putem aprecia că prețurile din Basarabia, Bucovina, Ardeal și Banat erau apropiate și, prin urmare, PIB-ul pe cap de locuitor în prețuri curente era apropiat de cel în prețuri comparabile.
Cât era PIB-ul pe cap de locuitor în privinciile alipite în 1918?
Împărțirea pe regiuni statistico - economice din Austro-Ungaria diferea în partea austriacă a imperiului față de cea ungară (vezi harta din imagine). Dacă în partea austriacă, regiunile statistico - economice se suprapuneau pe provinciile istorice, în partea ungară, există o împărțire arbitrară, care ținea cont într-o mai mică măsură de provinciile istorice.
Astfel, provincia Transilvaniei nu cuprindea Crișana și Maramureșul, cele două regiuni fiind înglobate în regiunea statistico - economică Malul Stâng al Tisei (Left Bank Tisza - vezi tabelul din imagine).
Banatul românesc era inclus în regiunea statistică Bazinul Mureș - Tisa (Tisza - Maros Basin - vezi tabelul din imagine).
În cazul Bucovinei, granițele istorice erau respectate. Același lucru e valabil și pentru Basarabia.
Datele obținute ne arată că Vechiul Regat avea un PIB pe cap de locuitor mai mare decât toate provinciile alipite în 1918. Cea mai apropiată valoare a PIB-ului pe cap de locuitor se înregistra în Bazinul Mureș-Tisa (17,8 £ față de 18,5 £), regiune din care făcea parte Banatul românesc.
Așadar, Banatul se apropia la 96% din PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat.
După regiunea din care făcea parte Banatul, urma regiunea ce includea Crișana și Maramureșul (Left Bank Tisza - vezi harta din imagine), cu un PIB pe cap de locuitor de 17,2 £ în 1910 (93% din PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat).
Regiunea Transilvaniei avea un PIB pe cap de locuitor de 16,6 £ (90% din valoarea PIB-ului pe locuitor din Vechiul Regat), fiind cea mai săracă dintre regiunile maghiare ce includeau populație românească. În cadrul părții ungare din imperiu, Transilvania era penultima regiune în ceea ce privește valoarea PIB-ului pe cap de locuitor, în urma ei, cu un PIB pe locuitor mai mic, fiind doar regiunea Croația - Slavonia (15,5 £ - vezi harta din imagine).
Bucovina era penultima regiune după PIB-ul pe cap de locuitor din partea austriacă a imperiului (cifrele de culoare roșie), cu un nivel al acestui indicator echivalent cu 72% din PIB-ul pe locuitor din Vechiul Regat (13,3 £ față de 18,5 £), în urma sa fiind doar Dalmația (10,9 £).
Basarabia era cea mai săracă povincie în 1910, iar în anul unirii, situația nu se schimbase semnificativ. Nivelul PIB-ului pe cap de locuitor din această provincie era echivalent cu 61% din PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat (11,3 £ față de 18,5 £ - vezi harta din imagine).
Observăm că provinciile românești din Austro-Ungaria erau în coada topului în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Basarabia era mai apropiată de media PIB-ului pe cap de locuitor din Imperiul Rus, dar și PIB-ul din Imperiul Țarist era cu mult sub cel din Austro-Ungaria (12,5 £ față de 22,5 £).
Ce PIB total ipotetic ar fi avut România Mare în 1910?
În 1910, PIB-ul total al Vechiului Regat era echivalent cu 128,9 milioane de lire sterline. Populația totală a Vechiului Regat era de 6,96 milioane de locuitori.
Cele trei provincii din partea ungară a Austro-Ungariei ce aveau populație românească (Transilvania, Malul Stâng al Tisei și Bazinul Mureș-Tisa) aveau 7,4 milioane de locuitori și un PIB mediu pe cap de locuitor de 17,2 £. Datele populației din regiunile alipite cu țara și recunoscute după Tratatul de la Trianon (Ardeal și Banat în anul 1920) estimează o populație pentru acest teritoriu de 5,21 milioane locuitori. Dacă păstrăm PIB-ul pe locuitor mediu de 17,2 £, rezultă că Banatul și Ardealul (teritoriile de după Trianon) aveau un PIB total de 89,5 milioane lire sterline.
Bucovina, cu o populație de aproape 800 mii de locuitori în 1910, avea un PIB total echivalent cu 10,6 milioane de lire sterline.
Basarabia avea în 1910 o populație de 2,44 milioane de locuitori și un PIB total estimat de 27,6 milioane de lire sterline.
Teritoriul României Mari cuprindea și Cadrilaterul, a cărui populație era în 1910 de aproximativ 285 mii locuitori. În lipsa altor date, acceptăm că PIB-ul pe locuitor din această regiune era ca și media națională a Bulgariei (13,5 £). Rezultă un PIB total esimat al Cadrilaterului în 1910 echivelent cu 3,8 milioane de lire sterline.
Teritoriul României Mari în anul 1910 avea o populație totală de 15,7 milioane de locuitori (6,96 milioane aparțineau de Vechiul Regat), un PIB total echivalent cu 260,5 milioane de lire sterline (128,9 milioane £ era partea Vechiului Regat) și un PIB pe cap de locuitor de 16,6 lire sterline (18,5 £ era media în Vechiul Regat).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu