Ce venituri și cheltuieli au avut anul trecut primăriile municipiilor reședință de județ

    Anul trecut, veniturile totale ale administrațiilor locale (primării de municipii, de orașe și de comune și consilii județene) au ajuns la valoarea de 71,99 miliarde de lei, cu  8,08 miliarde mai mult decât în 2019 (63,91  mld. lei).

   Datele Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice ne arată că totalul cheltuielilor administrațiilor locale s-a ridicat în 2020 la valoarea de 70,99 miliarde lei. Putem spune că, per ansamblu, administrațiile locale au înregistrat un excedent bugetar anul trecut de 1 miliard de lei.

   La nivelul municipiilor reședință de județ și al celor șapte primării ale capitalei s-au îregistrat venituri totale de 24,56 miliarde lei și cheltuieli totale de 24,76 miliarde lei (vezi tabelul din imagine). Iată că mai mult de o treime din veniturile și cheltuielile bugetelor locale revin celor 41 de primării reședință de județ (inclusiv capitala, aceasta fiind reședința Ilfovului).

   Ce primării au avut cele mai mari venituri încasate și cheltuieli totale în anul 2020?

   Capitala e de departe campioana primăriilor în materie de venituri. Cele șapte primării  din București au avut venituri însumate de aproape 10,33 miliarde de lei. Șase din cele șapte primării sunt între primele 10 cele mai bogate primării din țară. 

   Primăria Municipiului București (primăria generală a capitalei) a avut anul trecut venituri totale de 4,47 miliarde de lei și cheltuieli totale în valoare de 4,42 miliarde lei.

   Primăria Sector 1 e a doua pe țară după veniturile din 2020 (1,21 mld. lei - vezi tabelul din imagine). Cheltuielile totale ale acestei primării mult disputate, dacă e să ne luăm după rezultatele ultimelor alegeri locale, s-au ridicat anul trecut la valoarea de 1,29 miliarde de lei. 

   Podiumul la nivel de capitală și țară e completat de Primăria Sector 3, cu venituri totale în 2020 de 1,16 miliarde lei și cheltuieli totale în valoare de 1,16 miliarde lei, cheltuieli apropiate de cele înregistrate de primăria Cluj-Napoca.

   Pe locul patru se află Primăria Cluj-Napoca, cu venituri totale în 2020 de 1,13 miliarde lei și cheltuieli apropiate de cele ale Primăriei Sector 3 (1,16 miliarde lei - vezi tabelul din imagine).

   Locul cinci e ocupat de Primăria Sector 2, cu venituri totale de 1,03 miliarde lei  și cheltuieli totale de 1,07 miliarde lei.

   Cele mai sărace primării din capitală sunt cele ale sectoarelor 6, 4 și 5, cu venituri în 2020 de 983 milioane lei, 860 milioane lei, respectiv 627 milioane lei (vezi tabelul din imagine). Cheltuielile acestor trei primării de sector au astabilit aceeași ordine.

   Pe locul șase la nivel de țară după veniturile din 2020 se află Primăria Sector 6, cu venituri totale de 983 milioane lei și cheltuieli totale în valoare de aproape 1 miliard de lei.

   Locul șapte la nivel național din anul 2020 după venituri e ocupat de Primăria Municipiului Iași (876 mil. lei - vezi tabelul din imagine), iar locul șapte după cheltuieli revine municipiului Timișoara (867 milioane lei).
   Primăria Timișoara ocupă locul opt la nivel național după veniturile totale de anul trecut (869 mil. lei), iar după cheltuieli acest loc e ocupat de Primăria sector 4 (860 mil. lei).

   Top 10 al primăriilor după veniturile de anul trecut e completat de primăriile Sector 4 (860 mil. lei) și Constanța (778 mil. lei - vezi tabelul din imagine). Topul  cheltuielilor e completat de primăriile Iași (854 mil. lei) și Brașov (788 mil. lei - vezi tabelul din imagine).

   Cele mai mici venituri la nivel de primării de municipii reședință din 2020 le-au înregistrat primăriile Miercurea Ciuc (130 mil. lei), Alexandria (105 mil. lei) și  Slobozia (98 mil. lei - vezi tabelul din imagine). În coada clasamentului în materie de cheltuieli se află primăriile municipiilor Vaslui (127 mil. lei), Alexandria (102 mil. lei) și Slobozia (97 mil. lei).

   Datele Datele Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice de anul trecut nu stabilesc ierarhii cu mult diferite față de anii anteriori (vezi datele din 2019 și 2018).