Cât s-au îndatorat statele UE în pandemie

    De la sfârșitul anului 2019 până la finalul anului trecut, datoria celor 27 de state comunitare a crescut cu 1.209 miliarde de euro. Asta reiese din ultimele date publicate de Eurostat privind datoriile publice ale statelor comunitare.   Ce înseamnă această cifră? Înseamnă aproape echivalentul PIB-ului Spaniei din anul 2019. Deciziile luate de guverne în pandemie au dus la creșterea datoriilor publice din spațiul comunitat cu 10,6 puncte procentuale din PIB, adică de la 77,5% din PIB-ul comunitar de la nivelul anului 2019, la 88,1% din PIB-ul anului 2021 (vezi tabelul din imagine). Poate 10 puncte procentuale din PIB nu pare așa de impresionant, dar trebuie să ținem cont că suma de 1.209 miliarde de euro e echivalentă cu aproape 20% din veniturile anuale ale bugetelor consolidate de anul trecut din statele UE. 

   În cei doi ani de pandemie, cea mai mare creștere în sumă absolută a datoriei publice a înregistrat-o Franța  (273 miliarde de euro). Urmează apoi Germania (268 mld. euro), Italia (163 mld. euro) și Spania (122 mld. euro - vezi tabelul din imagine).

   În puncte procentuale raportate la PIB, cele mai mari creșteri le-au înregistrat Spania (20,1 puncte procentuale), Italia (16,7 pp), Malta (16,3 pp), Franța (15,5 pp) și Slovacia (15 pp).

   Dacă vă întrebați unde e România în această poveste, e chiar după Slovacia în privința creșterii în puncte procentuale din PIB (13,5 pp - de la 35,3% la 48,8% din PIB), iar în sumă absolută datoria noastră a crescut pe timpul lui Orban și Cîțu cu 24,6 miliarde de euro. Ceea ce e grav în cazul nostru e faptul că noi colectăm venituri la buget mult mai mici ca pondere în PIB față de media UE (32% față de 47% din PIB) și ne mândrim cu această „realizare” de decenii deja. Așadar, impactul datoriei în buget e mul mai mare decât în cazul altor state care au o colectare mai bună. Când se miră unii tâmpiței de ce ne împrumutăm la dobânzi mult mai mari decât Ungaria, ar trebui să știe că cei ce ne împrumută știu cât colectăm noi la buget și cât colectează ungurii (41% din PIB). De asta ne împrumutăm noi mai scump decât alții, iar creșterea de 13,5 puncte procentuale din PIB a datoriei publice de la noi e echivalentă cu o creștere de aproape 20 de puncte procentuale din PIB pentru că suntem cu mult în spate față de media UE în privința colectării la buget.

   A existat o singură diminuare în puncte procentuale din PIB a datoriei publice și aceasta a înregistrat-o Irlanda (-1,2 puncte procentuale din PIB - vezi tabelul din imagine). Nu știu dacă e de lăudat performanța, Irlanda fiind un caz ciudat în UE în privința creșterii PIB-ului. Din 2015 în această țară s-au mutat coloșii din IT pentru a beneficia de taxele reduse, iar creșterea seviciilor de IT furnizate în spațiul comunitar intră la exportul net al acestei țări, ceea ce duce la o creștere a PIB-ului. Cum în cei doi ani de pandemie giganților IT le-au mers bine, statistic, și PIB-ului Irlandei i-a mers bine, doar că această creștere de PIB e oarecum umflată artificial, pentru că la fața locului sunt doar câteva birouri cu câțiva angajați ai companiilor respective pentru a beneficia de taxele reduse. În realitate producția de servicii a giganților IT e localizată pe tot teritoriul UE.

   În afară de Irlanda, care a înregistrat o diminuare a datoriei publice în PIB între 2019 și 2021, Suedia, cea care a tratat pandemia pe parcursul celor doi ani așa cum o tratează majoritatea statelor comunitare astăzi, a înregistrat cea mai mică creștere a datoriei publice exprimate în puncte procentuale  (1,8 puncte procentuale din PIB - vezi tabelul din  imagine). Oare o fi întâmplător? Nu prea cred. 

   Ni se repetă papagalicește de către presa miluită de guverne în doi ani că pandemia a dus la creșterea prețurilor, iar mai nou creșterea e aruncată în spatele conflictului din Ucraina. Adevărul e că deciziile nesăbuite din pandemie, de închidere parțială sau totală a unor sectoare economice, de suspendare temporară și diminuare a activității altora, decizii ce au dus la o recesiune economică, totul corelat cu creșterea îndatorării pentru asigurarea unui nivel relativ apropiat al veniturilor populației, au dus la inflația actuală. Când crești masa monetară fără ca să existe o creștere de productivitate îți rezultă inflație. Pacea socială din pandemie a fost susținută din împrumuturi, iar creșterea masei monetare neînsoțită de creșterea productivității a dus la creșterea prețurilor. E simplu. A da vina pe pandemie și nu pe deciziile idioate ale politicienilor în contextul pandemic e ca și cum ai spune că premierul nostru rotofei e așa pentru că obezitatea e o problemă la nivel mondial și nu prentru că el nu se poate abține când vede o farfurie în față.

   Efectele războiului din Ucraina nu sunt de vină pentru creșterile de prețuri de la finalul anului trecut și din prezent, oricât ar încerca politicienii și trepădușii din presă să ne explice. De vină pentru aceste creșteri e incompetența factorilor de decizie din pandemie.

   Cu cât va crește datoria statelor UE în următorii ani când penuria de materii prime importate din Rusia va duce la ruperi de stocuri și producție? Sigur cu mult mai mult decât în cei doi ani de pandemie. UE, și România odată cu ea, se va îngropa în datorii și în inflație. Dacă cineva crede că din conflictul ucrainean UE va avea ceva de câștigat, în afară de mutare a dependenței de materii prime de la est la vest, adică de la Rusia la SUA, se înșeală. Nu spun că e greșită această pivotare, ci doar că efectele asupra spațiului comunitar vor fi resimțite mulți ani de acum înainte. Așa că, pregătiți-vă pentru această nouă realitate, o realitate în care UE va devenit tot mai irelevantă din punct de vedere politic și economic, iar singura grijă a Ursulei va fi doar să ne îndemne să ne vaccinăm cu al douăzecelea booster.