Câți bani a încasat BOR în pandemie

   În 2020 și 2021, veniturile Bisericii Ortodoxe Române, adunate la nivelul patriarhiei, ale mitropoliilor, arhiepiscopiilor și episcopiilor de pe teritoriul țării, ce și-au depus situațiile financiare la Ministerul Finanțelor Publice, s-au ridicat la valoarea de 563,4 milioane de lei, respectiv 708,3 milioane lei.

   Datele din 2020 și 2021, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice, sunt aferente asociațiilor non-profit administrate de eparhiile BOR (mitropolii, arhiepiscopii, episcopii). La nivelul fiecărei eparhii din cadrul BOR, în 2021, sumele s-au colectat la nivel de asociații non-profit deținute de administrație pariarhală, arhiepiscopii și episcopii. Cu un an înainte sumele s-au colectat și la nivel de mitropolie, cum a fost cazul Mitropolia Moldovei și Bucovinei, înlocuită în 2021 de Arhiepiscopia Iașilor.

    Anul trecut era prezentat în presă cu mare tam-tam reportajul Clanul Marelui Alb. Reportajul e o însăilare de filmulețe cu camera semi-ascunsă și comentarii răutăcioase de genul BOR nu dă socoteală pentru banii publici primiți de la guvern sau de la administrațiile locale, întocmai, aș putea spune, ca guvernul nostru pe parcursul stării de urgență sau ca serviciile noastre secrete pe parcursul ultimului deceniu. Tot în documentar ni se înșiruiau veniturile BOR provenite de la asociațiilor non-profit administrate de eparhii, deci din donații. Bineînțeles că BOR mai primește bani direct de la guvern prin Secretariatul de Stat pentru Culte pentru plata salariilor personalului clerical și neclerical și pentru construcția și repararea lăcașurilor de cult. Dacă în cazul plății salariilor sumele sunt virate direct personalului, în cazul reparațiilor acestea sunt virate prin asociațiile BOR, asociații ce administrează acești bani.

   Din suma de 563,4 milioane lei încasată de asociațiile eparhilor BOR în 2020, conform datelor Secretariatul de Stat pentru Culte, 214,2 milioane lei reprezintă sprijinul statului pentru construirea și repararea lăcașurilor de cult. Suma totală pentru reparatiile lacașelor de cult acordata de stat s-a ridicat în 2020 la valoarea de 254,1 milioane lei. Suma de 214,2 milioane lei repartizată BOR e aproape proporțională cu ponderea cultului ortodox în populația României (84%), adică BOR-ul nu e favorizat la împărțirea banilor publici, fiecare cult primind bani publici în funcție de ponderea în populația totală. Asta e o chestiune ce nu se accentuează în reportajul sus-amintit. Tot în același reportaj nu se discută prea mult despre faptul că nicio asociatie sau fundație din România, chiar dacă primește sprijin din bani publici, nu e obligată să desfășoare licitații publice pentru lucrările desfășurate. De câte licitații publice ați auzit în cazul asociațiilor celorlalte culte ce au primit bani publici, dar în cazul celorlalte fundații non-clericale abonate la banii publici?

   Mai trebuie precizat faptul că, pe lângă cele 214,2 milioane pentru costrucția și reparațiile lăcașurilor de cult, BOR-ul a mai primit de la stat un procent de aproximativ 85% din totalul sumelor cheltuite pentru salariile personalului clerical și neclerical. Asta înseamnă aproximativ 630 milioane de lei, dacă ne raportăm la alocările pentru toate cultele, conform datelor Secretariatului de Stat pentru Culte din 2020 (742 mil. lei e suma totală - conform raportului acestei instituții din anul 2020).

   În 2021, în suma de 708,3 milioane lei adunată de asociațiile BOR (vezi tabelul din imagine), statul a contribuit cu 100 milioane lei pentru reparațiile lăcașurilor de cult. Suma totală la nivelul tuturor cultelor pentru reparații a fost de 129 milioane lei din care, așa cum am menționat, BOR a primit 100 milioane lei, adică 77,5% din total. Pe partea de salarizare a personalului clerical suma totală pentru toate cultele s-a ridicat la valoarea de 745,7 milioane lei. Suma nu e defalcată pe culte, dar dacă procentul de 85% pentru BOR se respectă, atunci suma pentru plata personalului clerical ortodox a fost de 633,9 milioane lei.

   Tragem linie și vedem că veniturile totale din 2020 ale BOR s-au ridicat la valoarea de 1.193,4 milioane lei, iar cele din 2021 la valoarea de 1.342,1 milioane lei. Totalul pe cei doi ani de pandemie s-a ridicat la 2.535,5 milioane lei, adică ceva mai mult de 500 milioane de euro.

   Deci, din ceea ce se adună de către eparhii și din ceea ce primește de la stat, BOR a administrat în 2020 și 2021 venituri de peste 1,19 miliarde de lei, respectiv 1,34 miliarde lei, cam de trei ori și ceva mai puțin decât bugetele însumate ale serviciilor noastre secrete. Reportajul cu pricina ne spune că cifrele reale sunt necunoscute pentru că parohiile și mănăstirile nu depun situații financiare. O tâmpenie. Aceste parohii și mănăstiri colectează venituri pentru asociațiile eparhiilor în subordinea cărora se regăsesc, adică episcopii, arhiepiscopii, în funcție de cum e structurată asociația la nivel teritorial. Dacă faci o donație la biserică, acei bani sunt trecuți în rândul asociației de care ține biserica respectivă, chiar dacă banii sunt dați cu un scop precis, de exemplu reparații la biserica ce a primit donația. În situațiile financiare banii donați se regăsesc la nivelul asociației eparhiale. Nu neg faptul că unele donații sfârșesc în buzunarul preoților de parohii, dar și aceștia, în cazul în care nu fac nimic, trebuie să dea socoteală enoriașilor ce au făcut donații.

   Care sunt cele mai bogate eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române?

   Înainte de a începe topul, trebuie făcute câteva precizări. Veniturile adunate de asociațiile non-profit administrate de eparhiile BOR pot fi colectate la nivel de administrație patriarhală, arhiepiscopie și episcopie. Nu există o regulă de ierarhie și nu toate eparhiile dintr-o mitropolie administrează asociații non-profit sau înregistrează profituri în contul asociațiilor pe care le dețin. De exemplu, în 2020, în Mitropolia Moldovei și Bucovinei veniturile au fost administrate de trei asociații: Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Arhiepiscopia Iașilor și Episcopia Hușilor nu au depus situații financiare independente, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice. În 2021,Mitropolia Moldovei și Bucovinei a fost înlocuită de Arhiepiscopia Iașilor, iar situația Episcopiei Hușilor a rămas la fel.

   Patriarhia Română - Administrația Patriarhală e asociația non-profit cu cele mai mari venituri încasate anii 2020 și 2021 (111,7 milioane lei și 123,3 milioane lei- vezi tabelul din imagine).
   Pe locul doi se află asociația administrată de Mitropolia Moldovei și Bucovinei, cu venituri totale în 2020 de 96 milioane lei. În 2021 această asociație a fost înlocuită de Arhiepiscopia Iașilor, iar cuantumul veniturilor s-a ridicat la valoarea de 111,7 milioane lei.
   Pe locul trei se află asociația administrată de Arhiepiscopia Bucureștilor, cu venituri de 55,9 milioane de lei în 2020 și 84,7 milioane lei în 2021(vezi tabelul din imagine).
   Locul patru e ocupat de asociația administrată de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, cu venituri totale de 36,1 milioane lei în 2020 și 58,1 milioane în 2021.
   Locul cinci în 2020 era ocupat de asociația administrată de Episcopia Caransebeșului, cu venituri de 29,5 milioane lei, iar în 2021 acest loc i-a revenit Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei (36 milioane lei - vezi tabelul din imagine).

   Cu venituri anuale mai mari decât cele ale unui oraș mare, Biserica Ortodoxă Română nu se poate plânge de lipsă de resurse, dar ceea ce se vrea a se impozita de către unii, adică veniturile administrate de asociațiile non-profit BOR, nu prea se poate, pentru că atunci ar trebui să impozitezi la fel toate asociațiile non-profit din țară. La fel e și situația în cazul licitațiilor pentru asociațiile ce primesc fonduri publice.