Cine ține în spate bugetul țării

   O treime din obligațiile fiscale încasate de ANAF la nivel regional în prima jumătate a acestui an au fost colectate de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București. Asta arată ultimul raport de activitate al ANAF aferent primului semestru al anului curent.Trebuie precizat faptul că ANAF colectează la buget prin intermediul cele opt direcțiile generale regionale aferente regiunilor de dezvoltare și prin Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), adică direcția ce administrează cele mai mari companii din economie. Anul acesta numărul total al acestor companii s-a ridicat la cifra de 3.280. 

   La nivel de teritoriu ANAF-ul colectează prin cele opt direcții regionale, în subordinea cărora se află Agențiile Județene ale Finanțelor Publice. De exemplu, Direcția Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca colectează obligațiile fiscale din toată regiunea Nord-Vest, iar în subordinea sa se afle agențiile județene din Cluj, Bistrița, Maramureș, Satu Mare, Bihor și Salaj. La nivelul acestei direcții regionale se colectează banii de la persoanele fizice și companiile mici și mijlocii. Companiile mari, așa cum am precizat, sunt administrate direct de ANAF prin DGAMC.

   Datele pentru prima jumătate a anului curent, ne arată că fără regiunea capitalei celelalte regiuni ar avea probleme serioase să se finanțeze. Din totalul de 158,4 miliarde de lei încasați de ANAF din obligațiile fiscale în primul semestru al anului, marile companii, indiferent de județul unde își au sediul central, au virat către ANAF 84,6 miliarde lei (53,4% din totalul sumei -  vezi datele din imagine). Ca fapt divers, din cele 3.280 de mari companii, cele mai multe au sediul în București (1.291 companii), Ilfov (271), Cluj (184), Timiș (141), Prahova (113), Brașov (104), Constanța (93), Argeș (88), Sibiu (88) și Arad (81 companii - accesează aici lista marilor contribuabili de anul acesta).

   La nivel de regiuni, de la companiile mici, mijlocii și persoanele fizice s-au încasat în prima jumătate a anului obligații fiscale în valoare de 73,8 miliarde lei (46,6% din totalul încasat de ANAF). O treime din această sumă reprezintă contribuția regiunii capitalei (24,6 mld. lei - vezi datele din imagine). Bucureștiul și Ilfovul a trimis către ANAF sume mai mari decât toate cele trei regiuni din Ardeal (Nord-Vest, Centru și Vest - 22,6 mld. lei) și asta doar din colectarea de la companiile mici, mijlocii și persoanele fizice. Repet, pentru a fi cât mai clar, marile companii nici nu intra în discuție, ele fiind administrate direct de ANAF. 

   Celelalte patru regiuni (Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia) au colectat prin direcțiile regionale suma de 26,5 miliarde lei, deci cu aproape 2 miliarde mai mult decât regiunea capitalei. Iată că, atunci când vine vorba de colectare, miticii și moldovenii nu sunt nu sunt ținuți în spate cum ar spune unii, ci din contră.

   În discursul public din ultimii anii, unii primari cer mai mulți bani de la guvern, motivând că orașul lor are un aport mare la PIB-ul țării. Fritz de la Timișoara e un astfel de caz. Ce nu înțeleg acești primari e faptul că PIB-ul reprezintă productivitatea unui județ sau regiuni și nicidecum taxele ce se colectează la buget în regiunea respectivă sau județul respectiv. 

   Regiunea capitalei produce aproximativ 27% din PIB-ul țării, dar, în materie de taxe, contribuția e semnificativ mai mare, fiind de 33% din ceea ce se colectează la nivel regional de la companiile mici, mijlocii și persoanele fizice. Dacă s-ar colecta la nivel de regiuni și de la companiile mari, probabil, contribuția regiunii capitalei ar ajunge la peste 50% din veniturile fiscale ale țării, pentru că aici sunt cele mai mari și cele mai multe companii din țară. 

   Timișul, ca județ, are o pondere în PIB-ul țării de aproape 4,7%, iar regiunea Vest din care face parte alături de Arad, Hunedoara și Caraș-Severin are o pondere de 9,4%, dar vedem că taxele colectate la nivel regional reprezintă 7,9% din tot ce s-a colectat la nivel de direcții regionale, deci colectarea e mai scăzută decât ponderea în PIB. 

   Se observă că a avea un PIB ridicat nu e totuna cu a avea bani la buget. Cel mai elocvent exemplu în acest sens e România versus Cehia. PIB-ul nostru de anul trecut a fost de 240 miliarde de euro iar PIB-ul Cehiei a fost de 238 miliarde de euro, deci apropiate ca valoare. Când vine vorba de venituri bugetare, din cauză că ANAF-ul nostru e varză, veniturile noastre, conform Eurostat, au reprezentat 32,8% din PIB, adică aproape 79 mld. euro. Cehii au avut venituri bugetare echivalente cu 41,4% din PIB, adică aproape 99 mld. euro. Nu e îndeajuns să produci, mai trebuie și să colectezi. Asta e o chestie pe care mulți n-o înțeleg.