Cât contribuie regiunile țării la buget

   ANAF-ul nostru e unul dintre cele mai slabe fiscuri din spațiul comunitar, rezultatele acestei instituții ne  înlătură orice dubiu în această privință când analizăm veniturile bugetare colectate raportate la PIB (aproape 33,4% din PIB). Anul trecut, sumele colectate de ANAF s-au ridicat la procentul de 27,5% din PIB, restul de pâna la 33,5% reprezentând fonduri UE și alte venituri. În UE, doar Irlanda are un grad de colectare mai mic decât noi, dar în cazul Irlandei vorbim de o creștere accentuată a PIB-ului în ultimul deceniu prin localizarea unor multinaționale pe teritoriu acestei țări, acestea fiind atrase de climatul fiscal favorabil. Din totalul

   În 2022, ANAF-ul a colectat 388,2 miliarde de lei, conform raportului publicat pe site-ul acestei instituții. Totalul veniturilor la bugetul consolidat, conform Ministerului de Finanțe, a fost de 460 miliarde lei. Deci aproape 72 de miliarde de lei au provenit din alte surse decât de la ANAF (fonduri UE, împrumuturi, redevențe, etc.). 

   Câte taxe colecteză ANAF-ul la nivel regional?

   Din rapoartele pentru anul 2022 ale celor opt direcții regionale  ce se suprapun pe cele opt regiuni de dezvoltare (vezi datele din  imagine), a rezultat că, la nivel regional, s-au declarat  sume de plată lîn valoare de 196,7 miliarde de lei. 

    Alte 194,2 miliarde de lei  au fost declarate la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC). Această direcție colectează direct de la marile companii din economie. Deși cele mai multe mari companii sunt localizate în regiunea capitalei, acestea plătesc direct la DGAMC. La fel e și cazul în cazul marilor companii din restul țării. 

   Deci taxele colectate la nivel de regiuni provin de la companiile mijlocii, mici și persoanele fizice.

   Mai trebuie spus că între ceea ce a încasat la termen ANAF-ul de la nivel regional și de la DGAMC (337,1 mld. lei) și sumele declarate de plată (390,9 mld. lei - vezi datele din imagine) e o diferență de peste aproape 54  miliarde lei, sumă ce a fost colectată în mare parte până la întocmirea raportului pe parcursul anului curent, ajungându-se astfel la totalul de 388,2 miliarde lei.

   Rapoartele de la nivel regional ale direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice (DGRFP-uri) ne arată că cele mai mari sume de plată s-au declarat în regiunile București-Ilfov (72 mld. lei), Nord-Vest (23 mld. lei), Sud-Muntenia (22,3 mld. lei ) și Centru (20 mld. lei - vezi datele din imagine). 

  Cele mai mici sume de plată s-au declarat în regiunile Nord-Est (17,5 mld. lei), Sud-Est (16,7 mld. lei), Vest (14,5 mld. lei) și Sud-Vest Oltenia (10,7 mld. lei - vezi tabelul din imagine).

    Și la nivelui Direcției Generale a Marilor Contribuabili e o diferență semnificativă între încasările la termen (174,2 mld. lei) și sumele declarate de plată (194,2 mld. lei) pe parcursul anului 2022.

   Datele ANAF pe anul trecut ne arată că 36.6% din veniturile declarate la nivel de regiuni provin din regiunea capitalei. Restul veniturilor se împart între cele șapte direcții regionale. Vorbim de venituri colectate de la companiile mijlocii, mici și de la persoanele fizice.

   Repet, marile companii nu intră în calcul, acestea fiind administrate direct de DGAMC. Totuși, cu titlu informativ, trebuie spus că din totalul de 3.732 de mari companii administrate de această direcție anul trecut, 1.682 aveau sediul în București, 275 în Ilfov, 171 în Cluj, 154 în Timiș, 113 în Prahova și 103 în Brașov (accesează aici împărțirea marilor companii pe județe, conform raportului de activitate al DGAMC).

   Dacă n-ar exista această direcție și toate taxele la nivel regional s-ar colecta în funcție de sediul principal al companiilor, atunci regiunea capitalei, ce deține peste 52% din numărul marilor companii, ar contribui la buget cu cel puțin 50% din veniturile colectate de ANAF. Oricât de urâți de restul țării ar fi miticii, când vine vorba de contribuții la buget, ei țin în spate bugetul țării.