Peste două treimi din PIB-ul României e făcut în Vechiul Regat

    În 2023 România a avut un PIB total de 324,4 miliarde de euro, conform datelor Eurostat. Aproape 30% din această sumă reprezintă ponderea regiunii capitalei în PIB-ul național, asta deși la nivel de populație, regiunea București-Ilfov reprezintă circa 12% din totalul populației rezidente a României.

   Cele cinci regiuni de dezvoltare din Vechiul Regat (București-Ilfov, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est și Nord-Est) aveau împreună o pondere de 68,4% din PIB-ul României din 2023 (221,7 din 324,4 mld. euro) și o pondere de 65,9% din populația rezidentă totală (12,57 milioane din 19,06 milioane rezidenți). 

  Ce înseamnă asta? 

   Înseamnă că productivitatea medie în Vechiul Regat e peste media națională (17 mii euro pe locuitor), dar și peste cea din cele trei regiuni de dezvoltare din Ardeal și Banat (Nord-Vest, Centru și Vest). 

   Dacă raportăm PIB-ul Vechiului Regat la populația rezidentă, adică 221,7 miliarde de euro la 12,57 milioane locuitori, rezultă un PIB pe cap de locuitor de 17,64 mii euro în cele cinci regiuni extracarpatice. Dacă facem aceeași operație și în cazul celor trei regiuni din Ardeal și Banat, adică raportăm 102,4 miliarde de euro la o populație de 6,49 milioane de rezidenți, ne rezultă o medie a PIB-ului pe locuitor de 15,77 mii euro. Această situație e explicată de ponderea mare a regiunii capitalei în economia națională (95,5 mld. din 324,4 mld. euro - vezi tabelul din imagine). 

   Dacă scoatem București-Ilfov din cele cinci regiuni ale Vechiului Regat ne rămâne un PIB regional de 126,2 miliarde de euro și o populație rezidentă de 10,27 milioane, ceea ce duce la o medie a PIB-ului pe locuitor de 12,28 mii euro.

   Cum arată PIB-ul la nivel de capitală și județe?

   Datele Eurostat pentru anul 2023 ne arată o discrepanță uriașă de productivitate între București și restul județelor (vezi tabelul din imagine). Nici măcar Clujul nu se apropie de capitală în privința PIB-ului pe cap de locuitor, productivitatea în județul din Ardeal fiind la mai puțin de jumătate față de productivitatea Bucureștiului (24,9 mii față de 50,1 mii euro). Tot din aceleași date ale Eurostat rezultă că doar șapte județe plus capitala au înregistrat în 2023 un PIB pe cap de locuitor mai mare sau egal cu media națională (17 mii euro). Cele șapte județe sunt: Cluj (24,9 mii euro), Timiș (21,8 mii euro), Gorj (20,8 mii euro), Constanța (20 mii euro), Brașov (19,1 mii euro), Prahova (18,5 mii euro) și Sibiu (17 mii euro). 

   Surpriza mare e reprezentată de Gorj, care, conform datelor Eurostat, a avut un avans substanțial al PIB-ului județean în ultimii trei ani, sărind de la 3,65 mld. euro în 2021 la 5,77 mld. euro în 2022 și la 6,48 mld. euro în 2023. Acest avans spectaculos a propulsat acest județ pe locul patru la nivel național în privința PIB-ului pe cap de locuitor, înaintea unor județe cu ștaif precum Brașov, Constanța, etc.. Datele aferente Gorjului sunt susținute și de datele INS pentru 2021 și 2022, cele din 2023 nefiind încă publicate. 

   La coada clasamentului județelor după PIB-ul pe cap de locuitor din 2023 se află Suceava (9 mii euro), Călărași (8,7 mii euro), Giurgiu (8 mii euro), Botoșani (7,5 mii euro) și Vaslui (7 mii euro - vezi tabelul din imagine). Și aici avem o surpriză și anume clasarea foarte slabă a județului Suceava, județ cu oarece pretenții în materie de mândrie locală, dar cu o productivitate de nivelul Africii. 

   Datele privind PIB-ul pe cap de locuitor la puterea de cumpărare standard (PPS) exprimat ca procent din media UE ne arată  că în 2023 România atinsese un nivel de 78% din media UE (vezi tabelul din imagine). Bucureștiul se situa la 229% din media UE, fiind urmat de Cluj (114%) și Timiș (100%). La polul opus se situau Botoșaniul (34% din media UE) și Vasluiul (32%).

   Toate aceste date ne arată o concentrare economică din ce în ce mai mare în zona capitalei, între 2014 și 2023, conform datelor Eurostat, ponderea acestei regiuni a crescut în economia națională de la 26,3% la 29,4%. Dacă mergem mai în spate și luăm datele INS, vedem că în anul 2000 PIB-ul regiunii București-Ilfov reprezenta 22,5% din PIB-ul național, pentru ca în 2010 să depășească 25%. În acest ritm, putem preconiza că în următorul deceniul ponderea să ajungă la o treime. În ciuda investițiilor în inrastructură din ultimul deceniu, mai ales în zonele din Ardeal și Banat, creșterea economică din regiunea capitalei a fost peste cea din celelalte regiuni, ceea ce a dus la o majorare a ponderii deținute în economia națională.