Dacă v-ați plictisit, plecați acasă!

   Lacrimile unui copil ce vrea ceva neapărat înduioșează părintele atât cât îl susțin buzunarele. Dacă atentatul la buzunar e de natură să facă ravagii, copilul poate să plângă, să bată din picioare, să-ți violeze timpanele cât o vrea, că oricum n-are șansă să obțină ce dorește. Cu cât abstinența părintelui de la îndeplinirea dorințelor manifestate de sonorul dat la maxim cu scutece sau proaspăt eliberat de sub robia lor este mai îndelungată, cu atât șansele de plictisire infantilă și găsirea unei alte ocupații cresc.