Topul județelor după calitatea drumurilor publice

   România avea anul trecut 86 de mii de km de drumuri publice, iar dintre aceștia, doar 747 de km reprezentau lungimea rețelei  de autostrăzi. Densitatea rețelei de autostrăzi din România era anul trecut de 1 km la 319 km pătrați.

Dacă lupta contra corupției e pe bune, de ce nu vedem niște anchete ale contractelor de autostrăzi?

   „Cea mai incredibil de curajoasă femeie din România” nu se atinge și nu s-a atins de niciun contract major de construcție de autostrăzi.

Se prefigurează o nouă mega-țeapă dată bugetului prin umflarea prețului autostrăzii Pitești - Sibiu

   Nici nu s-au terminat studiile de fezabilitate pentru toate tronsoanele autostrăzii Pitești-Sibiu, că prețul s-a și dublat, iar din comunicatul mașinei de tocat bani CNAIR, urmașa CNADNR-ului, aflăm că suma de 3,34 miliarde de euro nu e finală. 

Topurile statelor UE după lungimea și densitatea rețelei de autostrăzi

   Anul trecut, România a mai pierdut un an în materie de construcție de autostrăzi. Datele de la INS, publicate zilele acestea, ne arată că în 2016 nu s-a dat în folosință niciun kilometru de autostradă. Am rămas cu 747 de kilometri de autostradă, exact ca în anul 2015. 

Nici anul acesta nu vom inaugura mare lucru în materie de autostrăzi

   Nu sunt bani. N-au de unde să fie, de vreme ce, la final de an, veniturile bugetare vor fi foarte probabil mai mici decât cele de anul trecut. 

Când ai prea multe strategii riști să ai și prea multe eșecuri

   România e țara care, de la revoluție încoace, naște pe bandă rulantă strategii. Nu știu dacă ni se trage de la cincinalele comuniste sau e ceva înscris în codul genetic al românilor, dar când e să facem ceva, facem strategii.

Proiectu` de la țară

   La doi ani de când a fost ales, președintele ne propune un proiect de țară. Să ne așteptăm, oare, ca la patru ani să vină și cu planul de realizare a proiectului? 

Avem, din nou, un Master Plan!

   Acum mai bine de un an, ministrul Rus ne punea în față un Master Plan. Era rezultatul unui an de ministeriat la Transporturi, încununat cu încadrarea soțiilor celor plecați la muncă în străinătate în categoria de curve. 

Top 3 vinovați din cauza cărora n-o duci mai bine

   De fiecare dată când se caută vinovați pentru lucrurile ce merg anapoda în țara asta, în topul listei stau parlamentul, guvernul și corupția în general.

Wake up, Cioloș, you need to make money!

   Wake up, Cioloș, you need to make money! Romanii dădeau poporului pâine și circ. Cioloș, dacă n-are bani de pâine și circ, cum ne demonstrează ultima execuție bugetară din mai (vezi aici), s-a hotărât să ne deseneze cei mai frumoși cai verzi pe pereți.    

Boc vs. Ponta

    Mamă, cum sună asta! Parcă ar fi Alien vs. Predator. Cei doi mult prea mult vremelnici premieri au mai multe în comun decât cred chiar ei c-ar avea.

   În primul rând, amândoi poartă ochelari.

   În al doilea rând, amândoi încearcă să practice un sport, Ponta încercând să joace baschet, iar Boc încercând să cosească cu orice ocazie.

Adio ... și n-am cuvinte, dar nici autostrăzi! 2

   La jumătatea anului îmi luam rămas bun de la dl Rus, după demisia sa. Tot ce a putut produce Ioan Rus la cârma transporturilor a fost o hartă desenată, planuri mărețe concretizate doar pe hârtie și 20 de km de autostradă demolată (vezi aici).

Cât ne-a costat CNADNR de la înființare și cu ce „realizări” se poate mândri

   570 de km de autostradă, minus câți se vor mai demlola până la sfârșitul anului, și 2.349 km de drumuri naționale modernizate - aceasta e, în mare, zestrea CNADNR-ului. Pentru aceste realizări, conform datelor de la Ministerul Finațelor Publice, statul a cheltuit, din 2004 pană în septembrie anul curent, nu mai puțin de 61,3 mld. lei, echivalentul a 14,76 mld. euro (la cursul mediu anual - vezi tabelul din imagine).

5 erori făcute în economia românescă după 1990 care ne costă și acum

   Economia României a fost supusă în ultimii 25 de ani unor violuri în grup succesive, în urma cărora a rezultat ceea ce vedem azi - penultima țară din UE la mai toate capitolele, poziție ce exprimă dezvoltarea socio-economică și, pentru aceasta, avem a le mulțumi vajnicilor noștri conducători și Bulgariei, care e pe ultimul loc.

Adio ... și n-am cuvinte, dar nici autostrăzi!

   Un an, atât a rezistat Ioan Rus până ne-a demonstrat că ... atât poate. Da, pesonajul are o aură de competență, întreținută de o liotă de fani, ce ne amintesc că el ne-a ridicat vizele acum treisprezece ani. Tot el e cel ce l-a săltat de pe stradă pe Ciuvică la apariția Armaghedonului.

Guvernul stă pe un munte de bani și de incompetență

   4,9 miliarde de lei reprezintă excedentul bugetului centralizat după primele trei luni ale anului. Veniturile la buget au crescut cu 12,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, asta însemnând un plus de 6,15 miliarde de lei (vezi imaginea). Toate aceste plusuri se lovesc de realitatea lui zero kilometri de autostradă utilizabili dați în folosință de la începutul anului.

Bilanțul economic al lui Victor Ponta

   Pe 27 aprilie 2012, guvernul Ungureanu cădea răpus de o moțiune de cenzură. Cu două luni și ceva înainte, pe 9 februarie mai exact, la votul de învestitură a guvernului Ungureanu, Victor Ponta îi făcea un laudatio de toată jena lui Răzvan Ungureanu, anticipând parcă tot discursul dual din ultimii ani.

Principala frână a dezvoltării României - CNADNR

   Peste 6,4 mii de salariați (estimare pentru anul în curs) mănâncă o pâine destul de albă de la CNADNR. Noi, restul, înghițim în sec și schimbăm canalul de fiecare dată când această instituție ne mai prezintă vreun plan sau când ministrul transporturilor ne mai arată vreo hartă desenată cu linii colorate pe mulți bani. Anul acesta, frâna economiei românești de 11 ani - CNADNR - are un buget de 5,85 miliarde de lei.

Miss Harvard se întoarce?

   Doamne, apără-ne și ne păzește! Aghiazmă Mare, Aghiazmă Mică, puțin mir de împrumut de la Vosganian, post și rugăciune până la noua numire, Tatăl Nostru de 50 de ori și Crezul de 100, 500 de mătănii dimineața, la amiază și seara, și, gata, poate scăpăm!

Țepele și tunurile trase bugetului, de la Carol I la Băsescu

   Țeapa și tunul sunt două simboluri în istoria României. Țeapa e semnătura lui Vlad Țepeș. Din oțelul unui tun, capturat la Plevna, și-a făcut coroana Carol I. La mai bine de un secol, aceste două cuvinte au ajuns să descrie fapte asociate corupției.