Unul din cinci deținuți din statele UE are cetățenie străină

   UE avea în 2016 aproape 588 mii de deținuți, asta însemnând 115 deținuți la 100 mii locuitori. Din cei 588 de mii de deținuți, 109 mii (19%) erau cetățeni străini, încarcerați în altă țară  decât cea de origine.

Ce rate ale infracţionalităţii şi criminalităţii se înregistrează la nivel de judeţe

   În 2017, conform ultimelor date publicate de INS, rata infracționalității la nivel național a ajuns la o medie de 1.711 infracțiuni cercetate și soluționate la o sută de mii de locuitori. Valoarea ratei e apropiată de cea înregistrată în anul 2016 (1.717 infracțiuni la 100 mii locuitori - accesează situația pe județe din anul 2016 aici).

La capitolul infracționalitate, România joacă în liga mică în Europa

   Există mitul conform căruia, statele nordice sunt un exemplu de urmat în privința stăpânirii fenomenului infracțional. Un reportaj al Pro Tv - ului de acum un an și ceva ne prezenta țările nordice ca fiind raiul pe pământ în materie de siguranța cetățenilor.

Sunt celebră, scoate-mă de aici!

   Arestarea Elenei Udrea în Costa Rica a scos la iveală fel de fel de teorii ale conspirației, care mai de care mai elucubrante. Cealaltă arestată, Alina Bica, a trecut în planul doi, soarta ei neinteresându-i prea mult pe dezvoltatorii de scenarii cu CIA, FBI, SIE, SRI și INTERPOL.

România alocă cea mai mică sumă pe cap de deținut dintre statele comunitare

   România avea acum doi ani 27.455 deținuți, iar cheltuielile totale cu sistemul penitenciar s-au ridicat la 223,5 milioane de euro. Asta înseamnă că, pentru fiecare deținut, statul a cheltuit în medie 8,1 mii euro. 

Cum arată infracționalitatea la nivel de județe la noi față de vecinii maghiari și moldoveni

   România joacă la grupa mică în materie de infracționalitate față de Ungaria, iar Republica Moldova (fără Transnistria) e încă la creșă față de noi. 

Cât se cheltuie în statele UE cu deținuții

   În UE se cheltuie anual circa 25 de miliarde de euro pentru funcționarea sistemului penitenciar. Cele mai noi date privind cheltuielile alocate sistemului penitenciar erau din anul 2016 și, conform acestora, statele comunitare au alocat 24,89 miliarde de euro pentru susținerea sistemului penitenciar.

Ce județe conduc la capitolele infracționalitate și criminalitate

   Anul trecut, rata infracționalității de la nivel național a atins valoarea de 1.717 infracțiuni înregistrate și soluționate la 100 mii de locuitori. Cifra e în ușoară scădere față de anul 2015, când a avut valoarea de 1.726 infracțiuni la 100 mii de locuitori.

Când vom înțelege că statele nordice stau mult mai prost decât noi în privința criminalității?

   Când vine vorba de țările nordice, la noi, tot prostul ia poziția de drepți. Prea bun, prea ca la suedezi. Chiar și unii ce-și duc veacul pe la televiziuni de prim-plan ne asasinează cu reportaje în care modelul suedez, finlandez, norvegian, în materie de orice, e ceva la care musai trebuie să aspirăm. 

Cum arată hărțile infracționalității și criminalității

   Zilele trecute, INS-ul a publicat datele infracționalității și criminalității aferente anului trecut. 

Cum stau românii la capitolul infracțiuni față de celelalte state membre UE

   Eurostatul a publicat săptămâna aceasta datele referitoare la infracțiunile cercetate de poliție pe parcursul anului 2014 (datele pentru 2015 vor fi publicate la anul). România, conform acestor date, pare o oază de securitate față de unele state membre UE, multe dintre acestea considerate ca făcând parte din „Europa civilizată”.

Hărțile ratelor infracționalității și criminalității

   Anul trecut, conform ultimelor date furnizate de INS, numărul infracțiunilor cercetate de poliție a crescut cu 29,03% față de anul 2013 (de la 311 mii la 401 mii de infracțiuni - vezi datele din imagine). Rata infracționalității la nivel național a sărit de la 1.462 de infracțiuni cercetate la suta de mii de locuitori, în 2013, la 1.887 infracțiuni la suta de mii de locuitori în 2014.

Ce loc ocupă România în topul infracțiunilor înregistrate de poliție în Europa

    Infractorii români au speriat vestul, londonezii sunt asaltați, buzunăriți și lăsați cu buza umflată de infractorii români, suedezii fac slalom printre cerșetori, ce mai, România a revărsat peste bătrâna Europă un tsunami de infracționalitate! Sau nu?

Harta criminalității specifice

   Coeficientul de criminalitate specifică se calculează prin raportarea volumului de infracțiuni sesizate de tâlhărie și furturi din societăți comerciale pe parcursul unui an la media națională, județeană sau zonală.

Procesomania în economia românească

   Am, n-am dreptate, eu te dau în judecată și, până la o decizie definitivă, îmbătrânim amândoi și ne lovește Alzheimerul. Ăsta pare a fi raționamentul ce stă la baza unui procent important din cauzele aflate pe rolul instanțelor civile, între ele detașându-se cele comerciale. În România anului trecut, în instanțele civile, erau pe rol circa 1,38 milioane de litigii, din care circa 203 mii, respectiv 14,7%, erau de natură comercială.

Harta infracționalității economico - financiare

   87.322 de infracțiuni economico-financiare au fost sesizate pe parcursul anului 2013. Dintre acestea, 86.473 au fost constatate de către poliție, iar în urma acestor fapte constatate, 47.594 de persoane au fost cercetate. Infracțiunile ce intră în sfera economico-financiară sunt: evaziunea fiscală, infracțiuni privind codul fiscal, codul vamal, drepturile de autor, etc.Tot anul trecut au fost înregistrate circa 24.000 de dosare penale pentru infracțiuni economice.

Cum a afectat criza infracționalitatea pe județe

   Recesiunea economică buzunărește populația la figurat, prin scăderea nivelului de trai, și la propriu, prin creșterea numărului infracțiunilor, printre care și a furtului din buzunare. Deci, la vreme de răstriște, păziți-vă buzunarele la propriu, dacă n-ați avut grijă la figurat, prin economisire!